Parodontoza: primele semne, cauzele și tratamentul cu laser

Gingiile sângerează la periaj? Poate fi gingivită sau începutul parodontozei. Cum o recunoașteți, de ce apare, cum se tratează cu laser și cum vă păstrați dinții.

Gingivită sau parodontoză?

Gingivita este inflamația gingiei: roșeață, umflare și sângerare la periaj. Este frecventă și complet reversibilă, cu o igienizare profesională și un periaj corect. Netratată, inflamația avansează. Odată cu evoluția bolii apar așa-numitele pungi parodontale. Bacteriile se adună în «pungi» tot mai adânci între gingie și dinte, iar osul care susține dinții începe să se retragă. Aceasta este parodontoza, numită de medici boală parodontală sau parodontită. În timp, dinții încep să se miște și se pot pierde.

Parodontoza este principala cauză a pierderii dinților la adulți. Problema este că, la început, nu doare. Mulți pacienți o descoperă abia când un dinte începe să se miște, adică atunci când tratamentul este mai complicat.

Semnele care trebuie să vă trimită la medic

• gingia sângerează la periaj, la ața dentară sau chiar spontan;
• gingia s-a retras, dinții par mai lungi sau au apărut spații noi între dinți;
• aveți un miros neplăcut persistent sau un gust metalic în gură;
• dinții sunt sensibili la rece în zona de lângă gingie;
• un dinte se mișcă puțin sau și-a schimbat poziția;
• la mestecat simțiți că dinții nu se mai întâlnesc ca înainte.

Cauze și factori de risc

Cauza directă este placa bacteriană care rămâne pe dinți și se transformă în tartru. Unii oameni sunt însă mult mai sensibili decât alții. Riscul crește la fumători, la persoanele cu diabet (mai ales necontrolat), în perioadele de schimbări hormonale (sarcină, menopauză), la stres prelungit, la cei care iau anumite medicamente și la cei care au lucrări dentare vechi, neadaptate, sub care se adună placa bacteriană. Există și o predispoziție genetică.

Legătura cu sănătatea generală

Inflamația cronică a gingiilor nu rămâne doar în gură. Studiile arată o legătură între boala parodontală și diabet (fiecare o agravează pe cealaltă), bolile cardiovasculare și complicațiile din sarcină. Tratarea gingiilor ajută, de exemplu, la un control mai bun al glicemiei.

Cum se pune diagnosticul

La consultația parodontală (300 de lei) medicul măsoară cu o sondă specială adâncimea pungilor dintre gingie și dinte, în șase puncte pe fiecare dinte, verifică mobilitatea și retragerea gingiei și recomandă radiografiile necesare pentru a vedea nivelul osului. Toate măsurătorile se notează într-o parodontogramă, harta de la care pornim și cu care comparăm evoluția după tratament.

Tratamentul cu laser, pas cu pas

1. Igienizarea. În prima etapă are loc îndepărtarea tartrului supra și subgingival. Se folosesc chiurete și aparatul ultrasonic. La noi se poate folosi și laserul.
2. Chiuretajul cu laser. Chiuretajul pungelor parodontale cu laserul Er:YAG frecvent nu necesită anestezie injectabilă. Procedura poate fi făcută fără descoperirea lamboului, în câmp închis, reducând astfel sângerarea. În această abordare nu sunt necesare suturile. Costă 185 de lei pe dinte.
3. Regenerarea. În cazurile avansate putem folosi proteine de regenerare (Straumann Emdogain, 1.500 de lei), care ajută la refacerea țesuturilor. În plus, laserul stimulează regenerarea.
4. Stabilizarea dinților mobili. Dinții care se mișcă pot fi legați între ei cu o fibră de sticlă lipită pe fața linguală (700 de lei pe dinte).

Față de chirurgia parodontală clasică, laserul înseamnă mai puțină durere, fără suturi și o vindecare în zile, nu în săptămâni. De obicei sunt necesare 2 până la 4 ședințe în prima lună. În prima etapă este crucială monitorizarea pacientului la intervale regulate. La fel, este important ca pacientul să se prezinte regulat la ședințe, indiferent dacă se simte bine.

Cât costă tratamentul

Costul total depinde de câți dinți sunt afectați și de cât de adânci sunt pungile. După parodontogramă primiți planul scris, cu fiecare etapă și prețul ei.

Parodontoza la tineri și în sarcină

Boala gingiilor nu este doar o problemă a vârstei a treia. La unii tineri apare o formă agresivă, care distruge osul repede, chiar dacă igiena pare bună; semnele de alarmă sunt dinții din față care se distanțează sau un dinte care se mișcă înainte de 35 de ani. În sarcină, schimbările hormonale fac gingiile mai sensibile, iar gingivita este foarte frecventă. O igienizare în al doilea trimestru și un periaj atent o țin sub control și protejează și sarcina.

Respirația urât mirositoare

În multe cazuri, mirosul neplăcut care nu trece cu apă de gură vine din pungile de sub gingie, unde bacteriile produc compuși cu sulf. Apa de gură îl maschează câteva ore, dar el revine. Tratamentul gingiilor rezolvă cauza, iar mirosul dispare de obicei în câteva săptămâni.

Ce puteți face acasă

• periaj blând, de două ori pe zi, cu o periuță moale, cu mișcări de la gingie spre dinte;
• curățarea zilnică a spațiilor dintre dinți cu periuțe interdentare de mărimea potrivită (vă arătăm care);
• apa de gură recomandată de medic, doar pe perioada indicată;
• renunțarea la fumat, care maschează sângerarea și face boala mai greu de tratat;
• controlul diabetului, dacă este cazul.

Controlul după tratament

Parodontoza nu se vindecă o dată pentru totdeauna, dar se poate opri și ține sub control zeci de ani. Cheia sunt controalele și igienizările la 3 sau 6 luni, în care măsurăm din nou pungile și curățăm zonele unde placa s-a reacumulat. Pacienții care respectă acest ritm își păstrează, de regulă, dinții.

Întrebări frecvente